In weekend ne-am exercitat calitatea de nanu si nana a singurului nostru finut prin a-i “taia motul” acestuia. Evenimentul marcat de prezenta parintilor, bunicilor, matusilor si unchilor s-a desfasurat la domiciliul inculpatului din Iasi. Desi drumul a fost lung si plin de peripetii, zambetul lui Ianis a sters imediat toata oboseala si nervozitatea acumulata. Nu este prea clara optiunea pe care “hama-hama” o va lua in viata din moment ce a ales de pe tava pixul, banii si mingea. Una din supozitii este ca va fi impresar de jucatori, dar sa speram ca va mai avea ce impresaria peste 30 de ani. O alternativa ar putea fi instrumentist, avand in vedere lejeritatea cu care a adoptat xilofonul ce i l-am facut cadou si dexteritatea cu care le “face capul calendar” parintilor. De-a lungul sederii am stat si m-am uitat la grija pe care o au parintii fata de el si atentia pe care i-o acorda si mi-am adus aminte de reclama Mastercard si motto-ul acesteia: “Fericirea copilului tau: nepretuita”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu